Si, daca toata lumea zice ca Moldova are nevoie de un lifting de imagine, ne-am zis ca, in loc sa scriem o scrisoare de jale la "Frumusete pe muchie de cutit", e mai sanatos sa facem uz de bistriul verbal al unor creatori de imagine. Care sa gaseasca punktele forte impaienjenite si rezervele de sarm coclit ale acestui Client cu probleme mari si buget mic. Sa-l faca sa straluceasca din nou. Ca nou. Sa vedem ce a iesit.

Imaginea de tara se-nvata la scoala

Ludmila Andronic Redactor sef al revistei "Business Class"

 Am obosit deja de of-uri si declaratii apocaliptice referitoare la prezentul si viitorul tarii in care locuiesc si de unde nu am nicio intentie sa plec. Si as incepe crearea imaginii tarii din scoala.

Pentru a reusi, as face o lista de notiuni, utilizarea carora as recomanda sa fie interzisa la nivel de comunicare oficiala, nemaivorbind de compuneri si eseuri scolare. Lista respectiva ar incepe cu: Moldovioara noastra, tarisoara noastra, si adjectivul „moldav” referitor la orice tip de produs industrial sau politic. Primo, pentru ca vorbind despre patrie in permanenta la diminutiv, deja la nivel subconstient ii diminuam din importanta. Ati mai auzit pe cineva spunind Americanioara sau Frantioara noastra?! Secundo: mioritismele sint caracteristice popoarelor blinde si oprimate, or noi ne dorim sa fim o tara de oameni mindri si demni.

Apoi, dupa eradicarea acestor notiuni, as face o cercetare ampla a tuturor domeniilor nevinicole si neagricole, pentru a gasi si a promova realizarile noastre din medicina, nanotehnologii, literatura, arte plastice, inginerie, IT, etc., iar in baza rezultatelor obtinute as revizui manualele scolare. Copiii trebuie obisnuiti de mici sa cunoasca si sa respecte realizarile tarii in care traiesc.

In loc de continutul actual al manualul de „Stiinte” din clasele primare as pune un altul, care ar populariza realizarile respective, iar copiii ajunsi la o anumita virsta nu ar mai cauta scobindu-se in nas raspuns la intrebarea „Prin ce este vestita Moldova?”. Iar in loc de manualul de „Arta plastica”, as edita albume luxoase cu lucrarile pictorilor moldoveni, pe care le-as distribui prin scoli, dupa care micii mei compatrioti ar descoperi ca nu numai la Paris locuiesc artisti plastici.

La „Educatia civica” as introduce modulul „Istoria localitatii natale”, la care copiii ar descoperi trecutul local, oamenii de alaturi si asta i-ar invata sa pretuiasca micile, dar marile lucruri importante, i-ar educa in spirit de atasament fata de tara lor: pentru a pretui ceva, trebuie in primul rind sa cunosti acel ceva.

Iar pentru ca acestia, atunci cind vor deveni mari si vor avea putere de decizie, sa devina consumatori ai produselor locale, as organiza in scoli „Saptamina cireselor”, „Saptamina strugurilor” sau „Saptamina merelor”, mai ales in orase, pentru ca elevii sa cunoasca valoarea unui produs natural, sa se bucure de un car cu mere asezat in fata scolii, din care un bunic cuminte sa le imparta din bunataturi. Astfel de lucruri nu se uita.

La lectiile de „Educatie tehnologica” i-as invata nu numai elemente de tesut, crosetat si brodat, ci si elemente de cultura culinara moldovenesca, astfel incit peste vreun deceniu-doua sa spunem si noi aidoma francezilor: „Moldoveneste este anume asa. Voi nu pricepeti cum se face produsul sau mincarea respectiva si numai noi ii stim secretele”.

Si pentru ca un om creste mare doar atunci cind consuma hrana spirituala, eu as obliga toate primariile si directiile de invatamint sa organizeze in fiecare an macar doua vizite la teatru sau concerte pentru elevi. Si sa le explice ce este un act cultural. Cultura si dragostea de tara se invata pas cu pas.

Si mai e ceva. Fiecare tara face referinta, de obicei, la un eveniment istoric la care isi raporteaza imaginea. Noi deocamdata nu am gasit unul prea convingator. In opinia mea, argumentul nostru pe plan intern si extern ar trebui sa fie urmatorul: Europa este astazi asa cum este pentru ca Moldova a oprit armatele otomane la hotarele ei. Cine stie cum era astazi batrinul continent daca nu erau bravii ostasi moldoveni! Cu vreo 15 ani in urma eram intr-o tara europeana, iar un primar incerca sa localizeze statul din care veneam pe undeva „in centrul Africii pe linga Polul Nord”. Si atunci un coleg din delegatie, portughez de origine si mare pasionat de istorie, auzind discutia, a intervenit: „Normal ca nu v-ati dat silinta sa aflati unde este Moldova. Pentru ca in timp ce ei luptau vitejeste cu turcii, voi dansati menuete prin palate”. Ce credeti, e un bun prilej de mindrie? 

MOLDOVA este un client greu, care ar trebui sa se aduca in ordine

Alexandru Bejenari,
director general al agentiei PR “PARC Communications”

Daca e sa facem un brief pentru o campanie PR cu scopul de a crea o imagine pozitiva a Moldovei, trebuie in primul rind sa descriem cum vor sa vada Opera Finala Clientul si Publicul-Ținta.

Clientul este Guvernul si vrea s-o vada asa: Moldova este o tara europeana cu cel mai bun climat de investitii, cu un vin exceptional, natura fascinanta si tot felul de minunatii.

Publicul-Ținta - investitorii straini si turistii ar vedea-o cam asa: Moldova e o tara cu fete frumoase, cu hoteluri si cazinouri confortabile, cu drumuri si servicii impecabile. E o tara stabila din toate punctele de vedere.

S-ar putea ca cineva sa-mi riposteze ca, de fapt, publicul nostru tinta nu sint turistii, ci patronii si top-managerii, care sint interesati de oportunitati pentru investitii. Dar credeti-ma, oamenii care decid, nu tin cont de aparente, ci de analize detaliate, de statistici si legi, de gradul de independenta al sistemului juridic si de competenta al guvernului. Ei vad toate riscurile si le includ in pretul marfurilor si serviciilor.

Ce stiu despre Moldova cei care au auzit despre ea? Transnistria, armata ruseasca, armele de contrabanda, gastarbaiterii si fetele frumoase. A, si inca ceva - vinzarea de copii si parlamentul pirlit. Asociatiile negative sint preluate de presa si se sedimenteaza adinc in creierul europenilor. Cineva mi-a zis ca un manager strain, aflind ca de la Chisinau pina in Transnistria sint doar 25 km, a inceput sa se uite speriat prin parti cautind tancuri rusesti si automate Kalasnikov.

Ce poate sa opuna guvernul acestui caleidoscop optimist? In fond, ar putea gidili dorintele si portofelele occidentalilor si sa transforme Moldova intr-un Las-Vegas din Centrul Europei. In acest caz toate pataniile si peripetiile iminente vor fi tratate de catre acestia ca un risc suplimentar in jocul de-a „ruleta moldoveneasca”, iar banala notiune de turism se va pricopsi cu promitatorul apendice „extremal”.

...In general, noi recomandam clientilor sa-si „inoculeze” mai intii un PR intern, si apoi sa treaca la cel extern. Adica, intii sa creada ei insisi in noua imagine. Acelasi lucru se refera si la Moldova - cetatenii acesteia nu cred intr-o imagine pozitiva a tarii, nu vad schimbari in bine in jurul lor in viata de zi cu zi. Nu cred nici cei care au plecat de-acasa, dar ramin foarte

atasati de ea, isi fac griji pentru rude, trimit bani si hranesc aceasta tara...

Este un banc vechi, adaptat la devenitii deja celebri gastarbaiterii moldoveni. Stau doi tipi intr-o cafenea din Bruxelles si unul ii spune celuilalt: zici ca esti moldovean, da? Unde naiba se afla tara voastra? La Moscova beau vodka cu moldovenii, la Roma beau vin cu moldovenii, la Oslo beau whisky cu moldovenii... Moldoveanul se uita in jur, vede o harta mica a Europei si zice: vezi acolo intre Moldova si Ukraina cifra 8? Acolo e office-ul nostru.

Iata asa. Se zice ca moldovenii nostri se asimileaza usor in alte parti. E adevarat, incetul cu incetul ei devin "de-acolo", devin oameni de incredere. Dar ei, in fiecare zi, se uita ce se petrece acasa, telefoneaza neamurilor si cumatrilor. Si anume acestia sint principalii speakeri pe care poate sa se sprijine, ca pe niste cariatide musculoase de piatra de Cosauti, imaginea acestei tinere tari europene. A ramas un fleac - sa o facem sa devina ca atare.

 

UN CLIENT MAI PUTIN OBISNUIT
Diana Boico, director Indigo Ogilvy Moldova

Moldova este un client matur.

La 18 ani de independenta, clientul deja poseda un bagaj impresionant de experienta - nu orice intreprindere de pe piata se poate lauda cu o asemenea “vechime”. Moldova este un client matur?

18 ani e o virsta de majorat, iar Moldova demonstreaza pe deplin toate trasaturile virstei - indecizie (alegeri peste alegeri), lipsa unui scop clar in viata (cunoaste cineva o idee nationala unanim acceptata de neamul moldovenesc?) si tendinta generala de a face lucruri regretate mai tirziu.

Moldova este un client sarac.

PIB anual e de $2500 pe cap de locuitor in 2008... Si asta nu din datele “oficiale”, dar conform CIA The World Factbook... Cine stie cum e sa fii bogat cu un venit de un pic mai mult de $200 lunar?

Moldova este un client sarac?

Cu preturi in restaurantele “medii” din Chisinau comparabile cu localurile selecte din New York si cu masinile de peste €100 000 pe strazile capitalei, Moldova are la sigur bani de cheltuit. Si, apropo, acelasi PIB a fost $2200 in 2006. Deci, acum avem un plus de $25 lunar - destul pentru a-ti permite ceva extra.

Moldova este un client cu caracter.

Vita de vie, cocostircul, mamaliguta, “Lautarii”, ansamblul ”Joc” si, bineinteles, vinisorul - si cel de casa, si cel din colectia Recordurilor Guiness de la Milestii Mici. E un bagaj impresionant acumulat decenii la rind, daca nu secole…

Moldova este un client cu caracter?

...bagaj consistent, care pare sa nu mai impresioneze pe nimeni in afara de John sau Jean, care au contracte temporare de munca prin dealurile noastre. Sincer, cind ai simtit o stare de mindrie pentru valorile acestui plai - mindrie, pe care ai manifesta-o public fara ezitare?

Moldova este un client dorit.

Cite oportunitati, citi oameni destepti, cite perspective si inceputuri noi - clientul Moldova nici nu se compara cu alti clienti “prosperi” din batrina Europa cu toate fundamentele, procedurile, procesele si rigorile lor.

Moldova este un client dorit?

Pina la urma, doar cei mai curajosi se hotarasc sa lucreze cu clientul Moldova, majoritatea cautind proiecte si venituri mai previzibile.

Moldova este un client complex.

Probabil, ar fi necesar sa lansezi un proiect aparte ce ar defini cum si de unde incepi sa lucrezi la un client precum e Moldova - este atit de facut ca nu-ti ajunge aer sa respiri daca te gindesti la toate oportunitatile neexplorate.

Moldova este un client simplu.

Complexitatile sint iluzorii - totul e mult mai simplu pentru ca cel mai bun mod in care poti ajuta acest client e doar sa-ti faci datoria de zi de zi si sa tinzi sa o faci mai bine decit altii, sa nu ramii indiferent si sa continui sa inveti cum sa fii fericit acolo unde traiesti.

 

A RAMAS UN FLE AC......SA GASIM UN DESIGNER!

Yolka Flyman,
art-director al companiei TBWA

Moldova e cea mai buna tara din lume. Uite asa, subiectiv, fara singe, lacrimi si patos, as fi vrut sa incep textul ce urmeaza. Fara patos, pentru ca aceste cuvinte chiar au ceva cu inima. Pentru ca oriunde te-ar purta talpile, tocurile si rotile, vrei sa te intorci. Acasa. Asta e, incep sa fiu sentimentala. Dar mi s-a sugerat (destul de insistent) sa adopt „privirea dintr-o parte”! Adica din punct de vedere al image-ului...

Sa incepem cu lucrurile bune, de exemplu, ca sintem oameni educati. Sint multe chestii pe care poporului moldovean nu i le poate „amputa” nimeni. Ospitalitatea asta, cu care-i innebunim pe toti, sufletismul ancestral aproape de dementa... Caracterul moale, prietenos, si o forma de

decenta care ne joaca festa de atitea ori... Muzica si dansul care traiesc furtunos in fiecare dintre noi. Care dau navala si se revarsa usor si in natura. Din care motive tara noastra este atit de colorata... Imi place si eclectica. Daca am ajuns cu vorba la arhitectura… A Chisinaului, de exemplu. Casutele vechi românesti si rusesti, aruncate pe colo-colo, dintre care rasar noile constructii moldovenesti fata de care inca nu stii ce atitudine sa adopti. Asta e viziunea noastra, felul nostru de a fi unici, de a ne deosebi de altii. Un fel de PCU (propunere comerciala unicat).

Dar fructele? Dar legumele? S-au pornit pe munca glandele salivare? Atunci le lasam pentru alt articol.

Sa ne concentram la cele nu prea bune...

La toate posibilitatile pe care le avem, cultura schioapata ca un catel scapat de hingheri. Cultura comunicarii, cultura comportamentului, cultura vietii, daca doriti.

Concluzia care se cere la suprafata este ca nu ne prea iubim pe noi insine. Si nici macar nu ne respectam.

Te indispune faptul ca nu poti face nimic fara relatii si cumatri influenti. Nici sa gasesti un serviciu ca lumea, nici sa ajungi la un medic lucid.

Inca se mai intimpla multe si de toate, dar nu voi scrie despre ele pentru ca nu am meritat inca dreptul de a vorbi despre politica si economie.

Si ce concluzii imi permiteti sa emit? Cintarite si masurate in categorii publicitare...

In ceea ce tine de creativ, de Marea Idee, in cazul nostru, de cea a Moldovei, totul e OK. Dar la capitolul realizare, implementare a acestei Mari Idei, sintem ologi de ambele picioare. Si din acest motiv ajungem sa admiram unicitatea noastra doar noi. Altii nu pot, pentru ca designul irepetabil i-a latit la pamint. Inseamna ca a ramas un fleac: sa gasim designerul potrivit. Care sa contureze intr-o forma corecta aceasta implutura fermecata. Continut avem. Si fiindca e omeneste sa crezi in bine, sint sigura ca ce e al nostru, e pus de-o parte.

Desi e bine si asa, pentru ca mi-i draga Moldova cu inima si nu cu capul!