Alexandrina Hristov “oamenii de lut nu sînt de lemn"
Alexandrina nu seamănă cu niciunul dintre interpreţii noştri. Şi ştie să-şi poarte această neasemănare cu seninătate şi nonşalanţă, ca şi cum ar purta o mantie de Micul Prinţ zicîndu-le celorlalţi că e blana bunicii. E în afara timpurilor, în afara modei, în afara trendurilor - ea singură, cu iepurii şi cu pianul, prietenul vocii ei, cum îi place să îl alinte uneori. S-ar părea că doar îşi îngînă cîntecele, de parcă ar cînta singură pentru sine, în timp ce se gîndeşte la altceva. Dar această îngînare creează dependenţă. Cine a ascultat-o odată, o va asculta mereu. Pentru că fiecare dintre noi are nevoie de clipe în care să se gîndească puţin la sine şi să îngîne ceva despre oameni de lut.
Dosar:
Alexandrina Hristov (născută la 5 mai 1978, în Chişinău, Republica Moldova). A absolvit Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău. Activitatea sa se leagă de muzică, pictură şi poezie, pe care le combină foarte reuşit. În anul 2005, a fost una dintre protagonistele filmului "Trois femmes de Moldavie", în regia lui Paul Cuzuioc, pe a cărui coloană sonoră s-au aflat cîteva dintre piesele sale. În urma realizării acestui film, s-a mutat în România. Şi-a cîştigat notorietate prin intermediul Internetului, înregistrări din concerte fiind răspîndite prin programe peer-to-peer. A cîntat la Festivalul de Jazz de la Garana, Festivalul de la Peştera Bolei, Festivalul Internaţional de Film Transilvania, dar şi în cluburile din Bucureşti şi şi din alte oraşe. Cîntă în română, franceză şi rusă. Stilul său muzical este greu de definit, dar se încadrează între pop acustic, rock, alternative, jazz şi soul. Albumul de debut - "Om de lut".
Femeie şi mamă. Muzica şi pictura sînt doar căile prin care mă exprim, îmi împărtăşesc trăirile, visele, cunoştinţele. Tu cine eşti?
Dar cine a zis că ei lipsesc în pictură? Ei sînt prezenţi acolo, dar stau cuminţi şi nu-i observi cu ochiul liber. Fetele pe care le pictez niciodată nu sînt singure. Sunt însoţite. Prezenţa bărbatului în tablourile mele se subînţelege datorită altor fiinţe: fie un gîndăcel verde care urcă lent pe rochia fetei, fie un iepuraş amator de plajă şi soare portocaliu, fie o pasăre care îşi face cuibuşoru'n cap. Acum lucrez la o colecţie nouă de tablouri care se numeşte „cupluri”, unde prezenţa bărbatului va fi mai vizibilă.
M-am obişnuit să-mi compun cîntecele împreună cu pianul. El este prietenul vocii mele, cel care o susţine, umple pauzele între fraze. Fără pian, muzica mea ar fi incompletă. Iar trupa cu care cînt (sîntem 5 muzicieni), dă un alt caracter muzicii pe care o scriu, o susţine altfel din punct de vedere al compoziţiei muzicale. Sînt atît nuanţe de pop, cît şi de jazz, şi soul.
Din casă, din copilărie, de la mama. Ştii, cînd devii părinte, copilul te ajută să te întorci conştient în copilărie. Mare este fericirea mea - să-mi mai trăiesc o dată copilăria care credeam că a plecat pentru totdeauna. Să ştii că toate culorile devin mai aprinse odată cu trecerea timpului.
Eu nu mă deosebesc de alţi tineri, care, ca şi mine, au ales să plece din ţara în care s-aunăscut pentru împlinirea viselor, pentru o viaţă mai bună. Nu am urmat vreo „reţetă”, pur şi simplu mi-am urmat calea. Cred că lucrurile se întîmplă de la sine.
Există o asemenea listă? Respect pentru toată lumea, dar eu sînt de părerea că fiecare îşi urmează drumul său, aşa că... să lăsăm listele la o parte şi să ne dorim să fim mai buni.
Casa mea e familia mea şi momentan e în Bucureşti. Cîntecul „Veniţi acasă” este dedicat tuturor moldovenilor care şi-au părăsit copiii, nevestele sau bărbaţii pentru bani, în căutarea falsei fericiri.
Omul care nu e de lemn.
Fiecare moment, fiecare întîmplare aduce o schimbare. Pe vremea cînd eram adolescentă, eram rebelă, fire războinică de pionieră. De cînd am devenit mamă, am început să văd lucrurile cu alţi ochi, şi anume, prin prisma iubirii materne. De atunci, sînt condusă de acest sentiment nu doar pentru copilul meu, ci pentru tot ce mişcă în acest univers. Aşa că DA, cu certitudine, maternitatea m-a schimbat foarte mult.
Deloc. În acel cîntec doar voiam să întorc ceea ce nu-mi aparţinea... cîteva cuţite şi nişte săgeţi Sînt o fire uşor iertătoare, răbdătoare, dar, ca toţi Taurii, pînă la un moment dat, bineînţeles. Dacă mă enervezi, vai de capu' tău! Haha! Dar şi aşa, furia de taur se transformă repejor în zîmbet. Nu obişnuiesc să ţin energia negativă în mine, din simplul motiv că-mi face rău, iar eu îmi doresc doar binele, cum le doresc tuturor. Cea mai simplă cale ca să scapi de răul obsedant este să ierţi.
De-ar fi ca azi să găseşti ceea ce cauţi de-o viaţă, oare mai are farmec ziua de mîine?
Eu nu cred în reguli. Regulile sînt scrise de oameni cu viziuni şi percepţii diferite. Ceea ce funcţionează pentru unii, nu merge la alţii. Eu cred în ceea ce simt. Şi în iubire. Ador paltoanele ca atribut vestimentar. Paltoanele şi avioanele.
Trăim într-o altă eră decît părinţii noştri, care aflau noutăţi de la televizor. Televiziunea este o putere mare care manipulează masele, le îndobitoceşte într-un fel.... Pe cînd internetul este foarte flexibil şi îţi dă posibilitatea să fii selectiv, să alegi ce consumi. Adică nu mai cumperi mere ofilite din piaţă, pentru că piaţa nu-ţi oferă altceva decît mere ofilite. Poţi să mănînci orice fruct exotic îţi doreşte corasonul, chiar dacă stai în Bulboaca.
Copiii universului, la fel cum sînt şi eu. Nu-i cunosc pe nume, dar ştiu că avem o legătură strînsă. Muzica ne leagă.
Îmi doresc să cînt la Chişinău, oraşul meu verde, din tot sufletul. Sper cît de curînd. Ce-aş dori să le transmit cititorilor şi fanilor? Să se iubească, să se preţuiască, să fie ei înşişi. Pentru fani şi consumatori de artă, cîteva link-uri: http://alexandrinahristov.blogspot.com/ Acesta este linkul către galeria de tablouri online a Alexandrinei. Iar aici, găsiţi cîteva cîntece de pe albumul de debut: http://www.alexandrina.ro http://www.facebook.com/alexandrinamusic
Proust să fii...
Alexandrina chestionată de clasici
De-ar fi doar una...
Inteligent, dotat cu simţul umorului.
O femeie feminină este cea mai frumoasă.
Că-mi sînt aproape
Nu există
Îmi place să cos, să brodez.
Eternă
Totu-i trecător
Alături de cei dragi
Culoarea soarelui la apus şi la răsărit
Cîmp de maci
Pasărea-Pinguin
Nabokov, Bulgakov, Marquez
Tzvetaeva
Am nimerit cumva în oracolul unei fetiţe de 11 ani?
Răspuns: Alice
Cu siguranţă e oracolul unei fetiţe de 11 ani! Şi unde-i întrebarea: „Cînd te-ai sărutat prima dată?’’ Răspuns: Winnie Pooh! (Vinni-Pup)
Din clasici: Ceaikovski, Verdi
G.Klimt, A.Mucha, M.Vrubel, Modigliani, Otto Dix,E.Shiele, Balthus, Odilon Redon, Natura.
Ostap Bender
Nu urăsc. Eu iubesc.
Să pot zbura nu doar în vis...
Tinereţe fără Bătrîneţe, Viaţă fără de Moarte
Din Greşeli Înveţi
Sami Pridut, Sami Vsio Prinesut!
Comentarii
no news in this list.
oamenii dragi pe care i-am vazut azi cand am iesit seara in oras au fost cu totii sa voteze. au avut...
Sunt semistinsă, semiclară, Semilucidă, semigoală, Semi aprinsă sau sedusă În semi zi de semi...
citesc acum spinoza. tratat despre imbunatatirea intelegerii – cam asa s-ar putea traduce...
