Monthly Archives: June 2014

Circumstanţele cu privire la Janeta şi Alexandru

Had a long day working with your colleagues? Read the punkt blog and then play casino real money gambling to unwind. You might win great bonuses.

coperta_nr.6_mareTot pe timpul facultăţii, l-a cunoscut pe Alexandru Tănase, actualul Ministru al Justiţiei. Janeta se angajase ca interpret de română-engleză în cadrul unui proiect al ONU – „Susţinerea şi dezvoltarea reformei  judiciare în Moldova”, iar Alexandru era şeful ei local. De dimineaţă pînă pe la 7 seara avea programul plin. Şi pentru că acest program includea conferinţe, călătorii, cercetări şi alte lucruri interesante – i-a acoperit cumva necesitatea de a participa la evenimentele extra-curriculare din cadrul facultăţii.

De-a lungul proiectului, a reuşit să se împrietenească foarte bine cu Alexandru. Dacă job-ul ei iniţial era doar să ajute la traducerea pledoariilor pentru anumite cazuri, pînă la urmă s-a pomenit implicată în scrierea lor propriu-zisă. Aşa s-a întîmplat în cazul Ilaşcu, iar apoi a urmat cazul Şarban. „Acum nu mă impresionează observaţiile scrise în aceste cazuri. Astăzi le-aş scrie altfel. La acel moment, însă, au fost o experienţă excelentă”.

Apropo de cazul Şarban. În timpul stagierii  pe care a făcut-o la CEDO mai tîrziu, Janeta s-a trezit faţă în faţă cu „roadele propriei munci”: „Chiar atunci cînd a fost făcută publică hotărîrea în cazul Şarban, eram deja la Strasbourg. A fost un moment emoţionant pentru mine. Urma să asist la pronunţarea hotărîrii Curţii, care a examinat chiar lucrul meu”. Probabil că şi acest eveniment a fost marcat cu o buburuză în calendarul Janetei, alături de alte momente importante din cariera ei.

După ce proiectul PNUD a luat sfîrşit, Alexandru i-a propus Janetei să elaboreze împreună un alt proiect la care să lucreze mai departe. Proiectul a fost aprobat de finanţatori şi munca lor comună a continuat. Aşa a prins rădăcini colaborarea care a împlinit de curînd 9 ani.

Janeta nu ştie sigur de ce Alexandru a „ales-o” anume pe ea. Poate pentru că ei chiar îi place să lucreze. „Eram acel fel de tînăr nebun care nu se uită la ceas, atunci cînd este preocupat de munca sa. Lucram la un dosar şi pînă la 4 dimineaţa, pentru că mă interesa”. Şi dosare au fost multe. Timpul Info-Magazin şi Anghel, Megadat, Bucuria S.A., Eugenia şi Doina Duca, Muşuc, Stepuleac – cu toţii contra Republicii Moldova (dar pentru democraţia ei) – sînt doar cîteva dintre cazurile reprezentate la CEDO de Janeta Hanganu în ultimii ani.

Apoi, Janeta şi Alexandru se şi completau profesional. „Mie poate nu-mi ajungea îndrăzneală la începutul carierei mele. Alexandru m-a învăţat să fiu mai sigură pe mine, mai îndrăzneaţă. În schimb, eu am fost întotdeauna foarte pedantă în sensul cum trebuie scrise anumite documente, cum să fie aranjate”. Aceasta a fost deja partea ei de contribuţie la munca lor. În plus, nu s-au aflat niciodată în competiţie şi a existat mereu dorinţa sinceră de a se ajuta reciproc. „Nu s-a întîmplat să spunem – eu nu vreau dosarul asta, ia-l tu. Discuţiile au fost mai degrabă sub forma de: există dosarul acesta, cine se ocupă? Eu pot face asta, iar tu asta”.

În 2007, după administrarea unui alt proiect juridic în calitate de manager, a trecut şi Janeta proba de foc a examenului pentru licenţa de avocat. „În mod logic, a urmat decizia de a crea împreună cu Alexandru un birou asociat de avocaţi, mai ales că oricum lucram împreună şi aveam clienţi comuni pe care îi gestionam împărţind responsabilităţile între noi”.

După ce şi-a înregistrat şi ea statutul de avocat, au apărut şi întrebările gen „nu cumva stai prea în umbră?”. „Mă rog, nu am avut niciodată probleme cu recunoaşterea muncii; clienţii cu care lucram cunoşteau cine şi cu ce parte din lucru se ocupă”. Probabil, însă, lucrurile au devenit foarte clare atunci cînd a reuşit să apară ca avocat distinct de Alexandru.

„După un mic brainstorming între fraţii Tănase şi mine, primii au zis – uite, eşti mai organizată decît noi doi, mai descurcăreaţă la cum să pui pe roate o activitate, aşa că tu trebuie să fii şefa”. De asta, biroul de avocaţi se cheamă „Hanganu, Tănase şi Partenerii”. Un argument în plus la luarea deciziei a fost şi faptul că, după criterii enigmatice, cu toţii au considerat că „HTP” sună mai bine decît „THP”. Şi aşa a rămas pecetluit.

Chiar dacă partea de „Tănase” din denumirea biroului a plecat în funcţia de Ministru al Justiţiei – biroul îşi merită în continuare numele. Celălalt frate Tănase, Constantin junior, este şi el avocat aici.

În plus, Janeta priveşte plecarea lui Alexandru Tănase ca pe un fapt temporar. „Eram pregătită pentru această „dispariţie”. Cred că a fost o evoluţie absolut logică, începînd cu alegerile locale din 2007, apoi cu cele din 2009, cînd Alexandru s-a implicat mai mult în politică, iar eu am preluat tot mai multe din dosare”. Chiar dacă mandatul de deputat sau de ministru o să dureze 4 ani de zile, planurile domnului Tănase sunt să revină înapoi în avocatură.

Plecarea lui a lipsit-o, totuşi, de o persoană cu care să poată face brainstorming în diverse situaţii. „Cînd lucram împreună, brainstorming-ul ne aducea mereu la soluţii foarte interesante. Asta da – chiar îmi lipseşte, pentru că nu pot să-l bat la cap pentru fiecare detaliu”. În schimb, Janeta spune că poate continua acest exerciţiu intelectual cu ceilalţi colegi de birou.

Acum, în jurul Janetei stau în jur de 10 membri ai biroului – avocaţi sau stagiari. „Mă strădui să am o relaţie relaxată cu colegii, dar am exigenţele mele faţă de ei. Vreau ca toate lucrurile să meargă bine, ca fiecare om să-şi facă treaba. Apreciez foarte mult cînd oamenii gîndesc şi nu fac mecanic lucrul care li se solicită, cînd au iniţiative şi cînd încearcă să găsească soluţii de unii singuri”.